Amintiri din Epoca de Aur

De importanţa care era acordată sistemului feroviar.

Rasnita veche.

I remember lard. Trying to figure out if we should spread it on bread and then sprinkle it with paprika, or put a wick in it and turn it into a candle.

Va recomand cartea "Amintiri din Romania socialista": un medic isi aminteste si analizeaza viata in comunism povestind intamplari, anecdote si evenimente istorice.

Se poate citi pe pagina autorului amintiridinromania.com.

Salut,

Faza cu porcul exploziv nu e o legenda, ci o intamplare reala :)
A fost la scurt timp dupa revolutie, prin '92-'93. Erau doi...sa zicem intelectuali...adica el era inginer si ea, ma rog, nu mai stiu. Aveau un porc de sinucis si au vorbit cu sinucigatorul din sat sa vina sa le faca pocinogul. Ala s-a imbatat crunt si a uitat sa mai vina, iar Craciunul se apropia cu pasi repezi. Asa ca oamenii au decis ca tre' sa ia problema in mainile lor, ca altfel fac Craciunul cu varza goala. Asa ca l-au gazat pe nefericit prin introducerea in bot a unui furtun care venea direct dintr-o butelie. Normal ca animalul a murit, iar ei s-au apucat sa-l parleasca cu paie. Atunci s-a intamplat beleaua, cand au dat foc la paie. Animalul a explodat, iar ei au mai ramas fix cu o bucata de carne cat o palma.
Povestea o stiu de la o ruda de-a lor, care ne-a povestit-o la 2 zile dupa :)

Respect,
Alex

diverse

Na, ce sa zic... amintirile mele se leaga de cartier, de schimbul de Pifuri, Rahane, bile de sticla, bucati din Lego aduse de peste hotare de un coleg ai carui parinti aveau probabil epoleti si pe care le inghiteam ca se le recuperez cu lapte batut. Imi amintesc ce misto era sa fac rost de un poster cu Europe, un vinil cu Michael Jackson vanat la Constanta, la targ, gumele cu Tipi-Tip, Imperiul Contraataca vazut la Scala, ziele onomatice alaturi de colegi, excursiile la munte, cartea de economie politica in care ii desenam mustati lui Ceausescu si pe urma o uitam in banca, la panourile cu Viitorul luminos. Papusile Muppets la televizor, serialul cu Sinbad Marinarul si Padurea verde, Gala desenului animat, Cascadorii rasului, albumul duminical, Un zambet pe 16 mm, serialele Dallas si Kojak, Teleenciclopedia cu vocea lui Pitis. Apoi intunericul de dupa 86, serialele coreene cu karate (mama, ce se bateau aia pentru partid!), bulgarii, videoul, Aliens si Rambo, serile cu prietenii urmarind Intoarcerea lui Jedi...

Eh, vremuri, vremuri...

Cenaclul "Flacara"

tin minte ca aveam vre-o 6 ani si trebuia sa merg sa stau la coada la lapte de dimineata de la ora 4 sa tin rand la coada, daca ajungem mai tarziu se putea sa nu mai prind lapte ; , si in fiecare dimineata auzeam cand stateam la coada la lapte cum peste drum de alimentara , canta imnul , vis -a -vis era o unitate militara si canta imnul in fiecare dimineata , nu inainte de a auzi cum se dadea desteptarea la intreaga unitate , copil fiind ma gandeam stand la coada , dardaind de frig , , ca cei de la unitatea militara erau norocosi ca nu se trezeau asa cu noaptea-n cap ca noi . cand ajungeam sa iau lapte , ziceam ca terebuie sa iau si pentru tanti ani , o vecina care era mai batrana si nu putea veni si astfel mai imi dadea o stica , stiu ca se dadeau doar 2 sticle de lapte la fiecare om care statea la coada , dar mintind mai primeam inca una , eram carliontat si destul de dragalas si cred ca doamna de la lapte de la alimentara avea o simpatie pentru mine si imi dadea de fiecare data,chiar daca probabil isi dadea seama ca o mintiam cu lapte doamnei ani; .imi trebuia lapte pentru ca mama era acasa cu fratele meu mai mic , de un an si tata trebuia sa plece la munca de dimineata si nu avea cum sa stea el la coada . tata era tapiter si mama casnica .uneori mergea tata si statea la coada de dimineata si eu in inlocuiam cand trebuia sa mearga la lucru .

imi mai amintesc cum mergeam sa ne cataram prin copaci la cules de tei si la furat de mere .

imi aduc aminte cum erau gastile din fiecare zona a orasului timisoara , si cum daca erai din lipovei si te intalneai cu o gasca din sagului era de scandal daca nu ii evitai si cum daca cineva isi lua bataie de la o gasca din tr-o zona dupa aceea cel care luase bataie mergea cu alti din zona lui si ii cauta pe cei care il batu-se .

imi mai amintesc de serbarile cu specific comunist de la gradinite si scoli si cum copii trebuiau sa recite poezi de lauda partidului cu o desavarsita intonatie ...

adsad

moneda de 5lei (din aluminiu) | inghetata de 1leu | "punga" de 1leu | jocul "SUS-JOS" si "Nu te supara frate" | discurile cu povesti... de la electrecord | banda de magnetofon ORWO (sau BASF - mai rar) | orientarea antenei TV de pe bloc | mingea de 18 si cea de 36 de lei | jocul "Pionier constructor" | "sa tesem frumos" | radio RIC | televizorul OLT cu jocuri... si multe altele

-legenda caprei spanzurate la bariera
Cale ferata cu bariera automata- se lasa bariera.Pe o parte a barierei unu' cu o capra pe care o duce la targ s-o vanda. Pe celalta parte, astepatand sa treaca trenul : un motociclist cu casca in mana, un cal ihamat la o caruta si o dacie papuc. Trenul nu se vede inca.Calul se apleaca catre casca verde a motociclistului. Asta se sperie si loveste calul peste bot.Calul da inapoi si caruta loveste Dacia staimbandu-i bara. Scandalul incepe. Trenul inca nu apare. Taranul lega capra de bariera si trece pe sub ea sa vada scandalul.Intre timp trenul trece si bariera se ridica; si capra odata cu ea.

cico si eugenia

de tigancile din curtea scolii 114 care vindeau guma turbo ,finale, tipitip si seminte .ce mai bucurie cand venea militia si le aruncau gumele pe jos :))

tara , tara vrem ostasi..pe cine?

CA A FOST MULT MAI BINE DECAT AZI!!!!MULT MAI BINE.ASA CUM A FOST...IN TIMPURILE ACELEA.

nimic, eram prea mic.

Eee,eu imi aduc la tine un sut in bara de la capatul lumii cu care nu se dadusera cartele,paine nici frigul nu ne putea aduce la un popas stateau trei lenea e unde nu stateau ei asa...

bonurile de butelie si toata odiseea paranoica pina o aduceai pe ea, BUTELIA, in casa, cel care dadea bonurile, un zeu absolut al confortului casnic, pe asta de il stiu eu il chema Paravat si toata lumea il venera cu un respect mistic, ale dracului, buteliile veneau tot timpul cind parintii erau la servici, si tu alergai cu bonul in dinti in uscator (va rog eu sa faceti un episod despre notiunea, universul si semnificatiile cuvintului "uscator", unde citeva apartamente isi tineau lucrurile de prisosinta, si unde terbuia sa insiri rufe la uscat la prima ora, ca dupa aia erau sirmele pline), sa cauti printre hodoroage caruciorul de butelii, sa il cobori pe el si pe butelie trei etaje, pe care mai apoi trebuia sa le si urci cu butelia plina, sa mergi la masina unde erau toti pensionarii care te striveau cu tot timpul lor liber si cu rabdarea lor implacabila, si cu desigur fizicul lor, cel care striga de linga masina numarul, iar daca nu erai destul de iute si destul de ferm in voce, ramineai inca o luna fara butelie, si uite, imi amintesc o odisee de asta, am rugat pe cineva sa verifice daca e in regula butelia, mi-a verificat-o cu un chibrit aprins, cum facea toata lumea, "e foarte buna", imi spune, o iau, rog pe altcineva sa mi-o aseze pe carut, ajung la bloc, astept juma de ora pina vine un vecin si mi-o urca la etajul 3, si victorioasa imi astept parintii sa vina de la servici..., era vara si era frumos, doar butelia schimbata de mine nu mergea deloc, in sensul ca nu iesea nici un pic de gaz din ea..., si bonul consumat. Dar imi amintesc atit de multe, doamne, aveam 19 ani la revolutie, facusem liceul la filologie si in clasa a 12-a, pentur ca eram clasa de fete, dirigintele ne-a artanjat un week-end cu o clasa a 12-a de nasturei, elevi de la liceul militar..., s-au intimplat acolo 3 "prietenii" si din cite stiu eu nici una nu a functionat pina la capat, revistele Neckerman si Otto cu care mergeam la croitorese, eu nu aveam revistele mele, dar stiam o prietena care mi le imprumuta (sa tot fi fost vreo 6 reviste in tot orasul meu), rochia de banchet, imprumutata, banchetul de sfirsit de liceu in cantina, (nu restaurant inchiriat pentru clasa a 4-a ca acum), cu 80& muzica romaneasca si 20% straina, La isla bonita, I want to break free, majoratele in sufragerie cu chiftelute marinate si grisine puse in pahar, cu cornulete pudrate cu zahar si negrese, baietii in ciorapi albi pe covorul persan, parintii care, exilati in alte camere, mai intrau din cind in cind sa aprinda lumina, Purple rain, Still loving you, cele mai lungi blues-uri, in care aveai la o adica si timp de un pup, dame-blues-ul (o data pe discoteca), discoteca intre orele 6 (cind era sala goala) si 10, eu oricum terbuia sa fiu acasa la 9 jumate si vesnic, toata tineretea mea am pierdut "calupul" de muzica straina, masinile ca niste mingiute, cu poloni care faceau trafic de lucruri straine side pungi cu cafea, umplute de fapt cu fasole, zidurile de nudisti inchisi privirilor la mare unde lumea in pielea goala negocia de zor preturi pentru bulendrele si cremele de miini si deodorantele strainilor, bulendre purtate si deodorante incepute, 1984 citit pe foi scrise de mina, o traducere facuta de cineva foarte revolutionar care punea in paranteze propriile lui comentarii (ca la noi!!!), profesorul meu de istorie, un inconstient mare, mare din toate punctele de vedere, Baciuc, care spunea istorii pe care bunicii nostrii le tineau pentru ei, dirigul care ne chema la informare politica sa citim scinteia la 7 dimineata, disperatul dracului, care dupa revolutie ducea conserve si cergi in Polonia ca sa isi renoveze apoi apartamentul, nu stiam ce inseamna cuvintul "muie", am aflat semnificatia cind eram deja studenta, aveam 22 de anil, si eram sigura ca e un vulgarism pentru fata, ceea ce, intr-un fel, inca e adevarat, nu aveal pilule contraceptive, si mare parte din colegele mele sint sigura ca s-au casatorit fecioare, pentru ca asta era discutia de fond intre noi, ca nu se poate altfel, ca nu o sa te mai ia nimeni, mobila "tineret", stilourile chinezesti, cu penita de aur, singurul lucru de aur pe care l-am avut pina la verigheta. Compoturile de ananas de la magazinul partidului, vitrinele de shop de la hoteluri, cu Toblerone, JPS, Malboro si Kent, amestecate cu produse traditioanle romanesti, revistele Bravo de muzica, la noi ajungeau cu 3 ani dupa ce le terminase toata lumea de citit in strainatate, si cascam si noi gura si ne-a tradus cineva din germana ca Freddy era homosexual, si noi nu stiam cum vine treaba asta, si vata pentru care aveai nevoie de mari pile ca sa ai destula, cartelele de piine, de unt, de carne, de ulei si de zahar, de benzina, profesorii care treceau elevii corigenti pe canistre de benzina, mistica retionalizarii, totul trebuia trait cu masura, plimbat cu masura, mincat cu masura, cu cumpatare, nu tin minte sa imi fi fost foame, dar tin minte ca tot timpul ma opream inainte sa fi avut de ajuns, penele de lumina, lampile cu gaz, luminarile care, gindindu-ma acum retrospectiv chair dadeau farmec studiului nocturn, facusem liceul in alt oras, am stat tot timpul in gazde si tin minte ca la fiecare mutare trebuia sa am mare grija de lampa, sa nu ii sparg sticla, sa nu ii rastorn gazul. Mergeam la biblioteca judeteana si ascultam la casti O noapte pe muntele plesuv care ma fascina pe vremea aia, visam sa stau intr-un fotoliu si sa ascult Michael Jackson, tare ma mai iubea un baiat care nu terminase liceul si era muncitor la fabrica de celuloza si hirtie, iesea din schimbul 3 si ma astepta cu un buchetel de ghiocei la poarta liceului, si mie imi era rusine cu el ca nu isi terminase liceul, ca nu era nici macar inginer, imi amintesc legendele cum ca la Facultatea de Petrol si Gaze de la Ploiesti se intra numai cu buletinul, orele particulare de pregatire pentru facultate, drumuri la Iasi si la Bucuresti pentru testarea cu profesori universitari, drama de a pica a treia sub linie, iarasi, asta cu "a doua sub linie" concretiza drama autentica a unui tinar care urma sa mai stea un an acasa, incadrat cu juma de norma undeva in cimpul muncii, ca trebuia sa prezinti la inscriere, adeverinta ca ai lucrat, intratul la facultate din prima, ca numarai pe degete copiii din orasul meu care intrasera din prima, erau un fel de eroi, mai cu seama daca intrau la medicina, sentimentul de victorie asupra vietii intregi, intratul la facultate, bancurile soptite, paradele de 24 august pe stadioane, profesorii de educatie fizica isterici, care zbierau sa stai in rind si sa agiti flamurele, lozincile, pictori adevarati redusi la facatori de panouri cu inscriptii de tot felul, duminicile in care circulau numai numerele cu sot, semicursierele, bicicletele Pegas, schiurile Reghin, copiii saracai care mincau in fata blocului felii groase de piine pe care turnau mamele ulei si apoi presarau zahar, iar astia mici aveau degetele unsuroase si cu zahar lipit, desigur ca dupa ce terminau piinea se apucau de lins cu sirg degetele, expeditiile Cutezatorii, Arici Pogonici, Ciresarii, cartea aventurii complete, tabara de la Savirsin unde aproape ca mi-am rupt piciorul incaltata fiind cu sandalele cu toc ale invatatoarei mele, excursia in Iugoslavia, incare fusese mama unei prietene de ale mele, si din care ii adusese ciorapi fini de fetita, si cind s-a imbracat cu ei, o fetita din cartier i-a rupt imediat de ciuda, si am vazut o gaura uriasa cascata pe piciorul ei, ea care aproape era o printesa cu ciorapii aia, acum gauriti, si mama ei i-a dus la remaiat, si gaura s-a transformat intr-o liniuta subtire-subtire, femeia aia care remaia ciorapi, una singura in tot judetul, si care avea munti de ciorapi (ii duceai acolo si asteptai cu sufletul la gura sentinta, "da, pe astia pot sa ii fac", sau "nu, cu astia nu mai pot face nimic", ii lasai acolo, iti spunea sa vii peste 3 saptamini, dar de fapt, treceai de 4 ori`pina ii vedeai gata) si statea aplecata deasupra unei tevi cu un ac minuscul in mina si remaia, remaia cu o absenta toatal din istoria imediata, coada la banane (aveam 7 ani cind am vazut ultima oara coada la banane) si lumea cumpara banane verzi (cite doua kg de caciula, si kg era 16 lei, o suma infernala) si un copil, fascinat de fascinatia celor din jur pentru banane, a desfacut una verde, a mincat-o si apoi a aruncat-o ca nu i-a placut, iar lumea consternata s-a repezit sa il convinga sa o ia de jos si sa o duca acasa, sa o inveleasca in ziar si sa o puna pe dulap, ca o sa se faca galbena si... nu i-a trebuit; desenele animate de duminica la ora doua, pregatite de Viorica Bucur, Ciocanitoarea Woody, vocea ingrozitoare si traducerile inepte de pe dublajele filmelor pe video, baracile in care se intilneau baietii sa vada filmele cu Chichi Cean si Rambo, programele idioate de la televizor, timpeala generala a celor care puneau patetism pentru ca nu aveau inteligenta, emfaza recitatorilor de versuri patriotice, rochiile Angelei Similea care, orice s-ar spune, impunea la noi moda, Phoenix si haiducia lor programata, frumoasa, doamne, cit de frumosi mai erau! si ce indragostita mai eram de Covaci, si de ideea de haiduc, de toate cintecele lor care au facut revolutie culturala timp de 30 de ani in Romania, care au facut suportabila ideea de Romania. Mie Epoca de Aur mi-a chinuit bunicii, mi i-a scos din casuta lor mica, de linga gara, cu agud mare in spatele bucatariei de vara, cu vie care facea umbra pe alee, cu aprul de la poarta si gutuiul dinspre Madam Chiriac, cu gratarul de metal pe care iti petreceai talpile pantofilor cind aveai lut pe ei, casa nu il cari pe prispa, cu mamaia care spoia casa si pe dinafara si pe dinauntru inainte de fiecare paste, dulceata de gutui pastrata pentru mine in dulapul de pe hol, cu vecinu din spate care avea casa cu etaj si cind i-au demolat casa el a stat si s-a uitat si citeva luni mai tirziu a innebunit si in scurt timp a murit, cu bunicii mei mutati apoi intr-un apartament oribil, apropae de locul unde fusese casa lor..., diparuse pina si strada, care se numea Strada Florilor

mirosul de portocale

Am 44 de ani.Imi amintesc tot: a)bune si b_ rele.
a)Blugii Jordan's luati pe sub mana de la 15 ani; pletele de hipiot si panatalonii evazati ai unchiului meu din anii '70, sticla de lapte pe care o primeai la usa dimineata, naivitatea adolescentilor si frumusetea fetelor, campionatele de fotbal si baschet pe licee, ceaiurile dansante cu discuri de vinil si magnetofoanele Kashtan, chefurile din studentie de la Costinesti, mersul cu nasul pe 3-5 lei la munte si la mare,..radio Vocea Americiii si Radio Europa Libera.

b) Cozile de la carne si unt de la 3 dimineata, 2 ore de televizor, televiziunea bulgara, congresele partidului pline de absurd..

Din Epoca de Aur? Eram prea mica...dar imi amintesc injuraturile verilor mei si oful varsat pe matricole( bucatile de material cusute pe haine cu nr si scoala la care invatat)cum ne uitam la video si adormeam pe faimosul "covor persan" din sufragerie, chiar si cozile de la alimentara...dar mai ales ca imi spunea mama cand ma intreaba vanzatoarea cum ma cheama sa nu zic numele meu, sa zic numele ei, ca asa era mai bine. Mai tin minte caminul si hainutele pe care le aveam.. bluza porticalie si fustita albastra si nu in ultimul rand cravata rosie..si ce tragedie era cand uitai cravata acasa..ce urat se uitau educatoarele si te dadeau exemplu negativ!! IN ultumul rand nu pot uita URA!!

Revenim cu detaliile critice :)..
-De ce in seria cu militianu care gaza porcu` in bucatarie oamenii cumparau butelii?..Doar in imagini se vede foarte clar ca aveau retea de gaze in bucatarie la aragaz:) (time on movie 1.03.12 )
-Sapca subofiterului de militie are pe cozoroc un rand de lauri ( aceste sepci erau pentru ofiteri de la gradul locotenent pana la capitan, uramand de la gradele superioare sa aibe 2 randuri de lauri ) (time on movie 0.52.16)

In Galati inca mai exista un bloc pe care se vad niste litere mari de metal. TRAIASCA - - R ! De pe vremea comunismului imi aduc aminte de multe chestii, eram destul de mic dar nu chiar asa de mic, ce imi mai aduc aminte inca bine este faptul ca maica-mea avea doua sejururi pe an la mare. Cazare si masa incluse. Plus desenele animate de jumatate de ora de la TV seara.

mai :), in Dragoste in timpul liber, vanzatorii de aer, cand merg cei doi indragostiti sa vanda sticlele adunate cu "greu" cel care le cumpara sticlele asculta etapa. Ilie Dobre tocmai spunea ca Robert Ilyes a deschis scorul pentru formatia giulesteana... Robert a jucat la Rapid intre 2001 si 2005.

Locuiam in Bucuresti, traversam ca pieton sau sofer, deseori, traseul lui ceausescu dintre palat si primaverii. Acest traseu era permanent intesat de militieni si baieti cu ochi albastri (asa erau numiti securistii). Mai totdeauna ma opreau, trebuia sa astept chiar si jumatate de ora pana trecea ceausescu, pentru a putea traversa strada. Cand ceausescu trecea, obisnuiam sa numar masinile insotitoare, erau totdeauna intre 20 si 25. Deseori insa, dupa aceasta asteptare nu trecea ceausescu, nici leana, ci tovarasul corbu, cainele lui ceausescu. In aceste cazuri, numarul de masini era mult mai mic, 4-5. Dupa ce trecea tovarasul corbu, puteam si noi sa traversam strada, sa ne vedem de treaba. Imi amintesc cum strangeam din dinti, la propriu si la figurat pentru aceasta umilinta. Deseori, in aceste situatii, incercam sa imi inchipui cum se poate organiza o ambuscada contra lui ceausescu, din pacate nu am gasit solutia, iar daca as fi gasit-o, probabil ca nu as fi avut curajul sa o aplic. Oricum sansele de reusita erau cvasinule avand in vedere aparatul foarte bine pus la punct al securistilor.

Ca era mult mai bine fata de situatia actuala a tarisoarei noastre.

sacosele intinse pe ata in fata alimentarei in loc de numere de ordine de intrare , , , indiferent ce se aducea , , , sau cum asteptam iarna sa se opreasca curentul sa punem scobitori in toate soneriile pe diferite scari de bloc , , , inghesuiala zilnica din autobuze ; uniformele scolare , , savoarea untului pe paine dimineata , , cu ceai desigur , , felul cum se acopereau vizoarele pe dinauntru cu un scartait specific cand urcam mai tarziu pe scara; bananele verzi care le tineam pe sifonier sa se coaca pana treceau sarbatorile, uneori, de pofta le mancam si asa , , , slagarele de la radio , , , sacosele groase de plastic cu care caram varza si cartofii iarna pentru provizii; tabloul; partidul; productiile la hectar; teleenciclopedia; marea defilare; lozincile; radio romania tineret; infaptuirile marete; mirosul gazului; bula; gumela impietrita; dacii, dacii, dacii, turistii nemti cu gume sau polonezi cu sucuri si reviste cu desene, tirurile cu turci cu de toate la ei, taberele, mingile la 35 de lei, ovale dar mai rezistente; tevile pentru cornete, scobarele; amza pelea si toma caragiu de revelion; resoul; 'almanahele'; imi placea sa culeg castane pentru la scoala, mergeam cu totii prin padure , , ,; pititea si impuscatea jucate noaptea; furam fructe si flori din orice gradini; reviste deocheate unguresti; bibelouri; paharele de inghetata pline cu apa si fixate deasupra usii in timp ce erau prinse cu ata de papiota de clanta usii; dropsurile de menta; video cu 5 lei filmul daca aduceai 10 persoane; primele tigari kent furate din pachetele parintilor pentru doctori, tiganii care vindeau bilete la cinema la pret dublu si asteptam sa inceapa filmul sa mi le dea doar cu putin de tot peste pretul lor; lipsa ideii de internet sau tv care te facea sa citesti sau chiar sa stai cu prietenii si sa comunici; vandutul borcanelor goale la alimentara; practica in agricultura; lozincile afisate peste tot; antena de 4 metrii de pe bloc impreuna cu zeci de altele mici pe toate blocurile; magnetofoane si benzi; scrisori desfacute; micii serviti cu scobitori, , , o alta viata, frumoasa si urata in acelasi timp, dar nu asa de murdara ca azi.

-Cind ma trimitea bunica sa iau bors de 5 lei in sticle goale de lapte...d-aia cu gitul gros.
- Revista Modelism
- Vafele de la chioscul de inghetata din Pta.Kogalniceanu :)
- Punga cu pufuleti
- Linistea serilor de iarna cu zapada din belsug...asteptam cu nasul lipit de geam sa iesim toti afara la bataie cu bulgari, cazemate...nu treceau masini cu orele.
- Inelul auriu de la cravata de pionier :)
- Filtrul "color" pentru televizor alb/negru :)
- Programul TV tiparit in care nu intelegeam ce inseamna "partial color"

Piesa de rezistenta: isi mai aduce cineva aminte de desenele animate "Padurea Verde" parca? :)

Mi-e dor de prieteniile sincere...era totul mai simplu, mai naiv. Am invatat sa apreciem, sa ne bucuram de orice nimic, doar pentru simplul fapt ca exista..acolo, atunci, in miinile noastre.

Mi-e dor...

Frica, intunetic, frig.

Intr-o zi de vara, era coada la zahar in spatele unui bloc...imbulzeala, calcat pe picioare, strigate. Se vindea doar in spatele alimentarei...alimentara era la parterul unui bloc...adica ..inca e tot acolo si zahar au acum cat vrei. Dupa ce s-a terminat zaharul (si a plecat lumea acasa) au ramas pe jos pungi sparte cu zahar imprastiat. Copii de 4-5 ani de la bloc (era si fratele meu acolo) s-au asezat in fund in praf, isi lingeau degetele cu saliva si mancau zahar de pe jos.

MORENA!!!!

Era in vara lui '84.Eram la tara la bunici.Aveam 10 ani.Incepuse recoltatul graului.Si vine la noi un vecin 'inarmat' cu un carucior ,doi saci,o matura si un faras."Vasilico hai cu mine sa maturam grau de pe sosea,ca pica din remorci".Da' eu zic:"Lasa ca merg eu!"M-am dus si am umplut 2 saci,dar destul de greu pentru ca erau gramajoare din loc in loc si erau destul de mici.Plus ca atunci cand ne-am intors am luat-o pe camp si se impotmolea caruciorul la fiecare damb...Cert e ca de atunci cand ma gandesc ca mi-e greu,imi amintesc de saracia de atunci si-mi zic ca nu poate fi mai rau.Simona

Nu prea imi aduc aminte nimic, aveam 7 ani la revolutie. Poate monedele de 5 lei cu care imi luam suc de la aprozar; parintii mei care urmareau filme pe video aduse de pe nu stiu unde; echipamentul de pionier pe care nu am mai apucat sa-l port, chestii din astea, mare lucru insa nu. Ciudat insa ca spiritul ala hotesc dezvoltat in mintea noastra atunci nu vrea sa ne paraseasca.

de cozi la portocale, de masina de lapte, de sticlele de sana, de mirosul de portocale de craciun, de brifcor, de concediile la mamaia.

Imi aduc aminte aproape tot, desi eram copil.
Imi amintesc frigul din apartamentele de beton din cartierele muncitoresti (ingheta laptele in sticla aia groasa, tinuta in camera), lipsa luminii (stateam toti in bucatarie, unde aveam o lampa cu petrol, eu imi faceam lectiile pe un colt de masa, mama prajea ceva pe aragaz, iar taica-meu fuma Snagov si asculta la radio Free Europe, injurindu-i pe tovarasi).
Apropos de FE, sau de VOA, imi amintesc bruiajele, imi amintesc Rapsodia Romana din gingle-urile lor - si acum mi se face pielea de gaina cand o ascult. Si bineintles vocea Monicai Lovinescu, Teze şi antiteze la Paris. Pentru mine, vocea aia insemna deminitatea care ne era refuzata in fiecare zi, insemna o lovitura de tun, o chemare la libertate.
Evident ca din cinci in cinci minute mi se reamintea, mai in gluma, mai in serios: "Vezi sa nu zici asta la scoala!!". Si n-am zis, imi dadeam seama ce putea insemna.
Au fost si amintitri placute, bananele verzi pe care le coceam in hartie de ziar (acum nicio banana din lume nu mai are gustul ala), zapezile minunate care acopereau orasul si il facau sa para altfel, discurile cu povesti, cartile mele, beatles, janis joplin, abba...
Ma bucur ca s-a terminat, altfel cu siguranta as fi ajuns "frontierist" si poate m-ar fi curatat tovarasii intr-o noapte fara luna, undeva la granita cu sarbii sau cu ungurii. Nu cred ca as mai fi putut inghiti mult, noroc ca eram prea mic atunci!
Alex

nu eram nascuta

q23 3

cand mergeam la mare, tata ne punea sa ne amestecam papucii cu cei ai turistilor straini, ca se imprietenim.

1. cand eram in practica si ascundeam legume si fructe in autobuz: prin pereti, planseu, sub banca..fiecare cum putea..apoi incepea panica ca ne apropiam de "borcan", unde erau militienii care ne controlau ..sau nu..in functie de ce aveau si ei nevoie. Se faceau gramezile alea uriase de legume la intrare in oras.
2. cand a venit tovarasul in vizita in Braila(de unde sunt)am fost pusi unul langa altul si am repetat inainte cumse striga uraaa, uraaa. Cand a fost confirmat traseul oficial, am fost insurati pe trotoare dar s-a constatat ca nu erau suficienti pionieri. Asa ca am fost imbarcati si plimbati pe strazi ocolitoare in mai multe puncte din oras, in asa fel incat pe oriunde trecea coloana , sa fie pionieri entuziasti.

iaurtul acrisor, fara gust de fructe si necremos

Nimic. Eram prea mic.

din pacate, da

Imi amintesc de goana nebuna pentru adunatul frunzei de dud ( celebrii viermi de matase erau in permanenta foame... ) De cozile la prajituri ( Eclere, Casnica, Tarta, Savarina, Carpati, Ceahlau... soseau mereu la ora 16.00 )

Sînt eu cel din '89

Astazi sînt stabilit definitiv în Franta pe coasta atlanticului www.photos-mb.com

Da , cred ca eram campion la nazbîtii...

gdj

masinile bleumarin inhis dacia 1310 ale securitatii ,renaultul 21 albastru in care mergea tovarasul, numerele galbene ale masinilor de stat, tractoarele care carau placi care deveneau peretii blocurilor, masinile din care curgeau beton si nisip, tupeul clasei muncitoare, vecinii mei care se luptau pentru a isi face armata la securitate, jiletcile lor albastre, marea de militari inrolatzi in fiecare an,

totul si a fost foarte bine ,ne plangem si ne lamentam ca niste copii autisti si retarzi.Daca nu era Ceausescu,traiam in iurte ca hoardele mongole.Mi s-a parut absolut normala "supunerea"fata de partid.Era ordine si disciplina.Acum avem Iphone,Basescu,Udrea,Internet,televiziune prin satelit si milioane de smekeri care se plimba cu jeep-urile si ne calca si ultima picatura de demnitate in picioare.Multumesc lui Dumnezeu ca de 2 ani m-am stabilit in Norvegia si ca nu mai respir acelasi aer cu voi.

mi-au luat cravata de pionier ca am baut bere in clasa, dupa ore

de legea 18 si abuzurile care se faceau cand un vecin turnator se ducea la militie sa reclame ca ai tv color "de unde are tovarase atatia bani?" Crunt, nu?

You win some, you lose some :)

Imi aduc aminte ca aveam vreo 5 ani si eram impreuna cu maica-mea in tramvai
(superaglomerat ca de obicei) si stateam in picioare, iar un domn care statea pe scaun ma intreaba din nu stiu ce motiv "ce este tatal tau" iar eu raspund militian :) (desi tata era inginer). Saracu om a sarit ca ars de pe scaun si ne-a lasat sa stam jos iar a urmatoarea statie a si coborat in mare graba!

1.In fiecare clasa era o poza a Tovarasului, un portret in care i se vedea jumatate de fata si o singura ureche. Gluma favorita la acel moment era sa spunem despre el ca "este intr-o ureche". Nu stiu daca a avut cineva de suferit din cauza glumei, cert este ca la un moment dat a fost schimbata poza cu una in care i se vedeau ambele urechi!
2. Odata pe luna, cand se dadea cota de benzina, tata lua masina si se duce sa doarma la coada la PECO in masina. Mi se parea ceva sinistru
3. Cozile la care stateam noaptea pe la diferite alimentare pentru carne, pui, branzeturi s.a. Totul era pe cartele: paine, lapte, benzina, parizer, fratii Petreus, "adidasii" (sinistrele copite de porc).
4.Lampa de gaz la care ne faceam lectiile cand se lua lumina, coada la butelie si verificatul ei sa nu fie goala sau umpluta cu altceva, gemul de prune facut de mama, untura la borcan facuta in casa, colectiile de PIF si RAHAN citite de cei care primeau asa ceva, s.a.

dormitul cu izmene si pantaloni de treining + pulover pe sub pijamale...caciula in cap si sosete in picioare...
...praful de oua.
...poza lui ceausescu de pe prima pagina din manuale...
...interdictzia de a circula de la inceputul iernii pana prin primavara (era si un banc pe tema asta: cica se va introduce un nou semn de circulatzie cu un porci si un miel :D...)
..orele de constitutzie de la ora 18 cand se lua lumina si ramaneam cu un prof cam pervers pe intuneric :D...
...emisiunea "student club" de pe 3 care incepea cu "suntem pe receptzie" :D...emisiune la care am ascultat prima data formatzia "queen"...

...si cate si mai cate!

diriginta noastra preda economie si invatzamant politic. pt. invatzamant politic fiecare liceean avea de alcatuit un caiet in care decupam din ziare fotografii din "vizitile toar'shului" si cop[iat si distilam invatzamintele si indicatziile lui. Lectzie festiva! (cred ca era lectia de grad a didactic a dirigintei pt ca ne pregatise ce sa spunem si controlase drastic caietele sa fie la zi) . Ora decurge ok avand ca invitati responsabilul de partid al liceului si directoarea adjuncta (cea care era responsabila cu politicul). lumea multzumita, "ieshise bine" . spre final ne da cuvantul noua elevilor poate mai e cineva care are ceva de spus (se intzelege tot de bine, ca sa fie totul rotund si frumos)... ma ridic io in picioare (cred ca aveam vre0 15-16 ani ) si spun ca a fost frumos dar tot nu intzeleg CE ROST AU CAIETELE ASTEA DE ECONOMIE POLITICA SI DE CE AM FOST OBLIGATZI SA LE FACEM PENTRU CA NOI AM FI AVUT SI ALTE LUCRURI DE INVATZAT , cu adevarat interesante S.A.M.D.), zic cred ca totul e un fel de prostie sau ceva de genul acesta... diriginta facea fetze fetze, responsabilul de partid s-a ridicat in picioare, adjuncta mocnea in pragul ushii, si a inceput s ama combata isteric dar parca fara prea multa convingere...noroc ca a sunat clopotzelul si cred ca au facut totzi apoi totul dat uitarii. oricum mi-a fost frica apoi si cred ca multzi ma considerau nebun dar practic nu stiu dc aveau ce imi face.

legenda cu sticlele de lapte am auzit-o si eu pe vremea aceea , oamenii erau ingroziti c alis e pot fura rotzile.

pachetele de celofan gros legat cu funda in care erau expuse spre vanzare in "autoserviri" produse cautate de toata lumea, alaturi de inutilitati sau lucuri greu vandabile, in mod asemanator cartile bune nu puteau fi cumparate decat la pachet cu alte 2-3 carti rebut sau de propaganda. vlad, 36 ani

Bomboanele Cip!!!! Alea mici si multicolore, atit de bune....si atit de rare....

Cartile din biblioteca pentru toti si cozile cand se auzea ca vine o carte buna.

mersul pe scari cu usile deschise prin tramvaie si autobuze, coada la ziarul Sportul, care se gasea foarte greu, la noi la chiosc aduceau 10 -20 exemplare care se dadeau intre orel 5 si 5:10 dimineatza, coada se facea cu o ora inainte. Multe marfuri se puneau deoparte sub tejghea si se imparteau de catre vanzatori..., un chelner, bucatar sau macelar la Antrefrig era o persoana pe care oricine si-o dorea in anturaj, invidiata si respectata mult peste un profesor universitar sa zicem!!!

Implineam 7 ani in 89, pe 22 decembrie si imi doream foarte mult sa-mi serbez ziua. Initial ai mei mi-au spus ca afara sunt focuri de artificii cu ocazia ziei mele, defapt inca se tragea. Dupa amiaza in momentul in care au anuntat ca l-au prins pe Ceausescu si oamenii au inceput sa umble in camioane fluturand steagul Romaniei am fost lasat sa ies pe balcon. Oricum n-au reusit sa ma pacaleasca insa a fost frumos din partea lor. Imi amintesc cu placere de lego, ouale Kinder(cu surprize foarte dragute care necesitau sa-ti pui neuronii la contributie), dar cred ca asta era dupa 89. Am avut un pick-up cand eram mic si-mi placea sa ascult povesti pentru copii, imi aduc aminte de niste povesti tare dragute: Fram ursul polar, fetitia cu chibrituri, vinetu, copii capitanului Grant, amnarul si multe altele. Ar mai fi de amintit: gumele turbo, clasoarle cu timbre, oracolul, sticlele de lapte cu gatul acela mare, jocurile frunza, castelul, zece zece gardiana zece, leapsa, verde stop, elasticul, ratele si vanatorii, americana, 21, liniuta, portofelul, guma turbo, gustul inconfundabil pepsi, tortul facut in casa / prajiturile, HC-ul - acel computer pe baza de casete si ulterior pe baza de floppy, 286-le - primul pc 486, jocuri in qbasic, tetrisul, ehe ce de amintiri

cremwursti luati pe sub mana de la cantina partidului, odata pe luna

sticlele de lapte cu un staniol drept capac

Imi amintesc sedintele de sindicat de la uzina. Eram studenta la seral si lucram 6 ore in fabrica. Din cand in cand, sedintele se intrerupeau si toti "tovarasii" scandau: Ceausescu-PCR! In picioare. Culmea era ca toti pareau ca intra in transa, ptr ca dupa 2-3 minute de scandari (habar n-am cine urmarea daca se scandeaza au ba)ne asezam din nou pe scaune, se relua sedinta si se revenea la normal. Nu am indraznit niciodata sa intreb de ce scandam.

sub cuvant de onoare!
in bistrita ,prin 87-88,la o cruce de drumuri ce erau pe atunci in capatul de sus al orasului,functiona un restaurant pe care toata lumea il stie si acum la"HAN",in incinta cariua era si o cofetarie la care la un moment dat a aparut anuntul"avem OO"si "am primit NECHEZOL",nu stiu daca stiti da era vorba de cafeaua din naut!si pe aici umbla vorba ca-i buna sipt cai...
da noi la scoala aveam o metoda mai buna de a ne face ness(de fapt eu am inventat-o!):fierbeam cafea din cicoare si o turnam putin calduta peste un galbenus de ou frecat spuma bine-bine cu o lingurita de zahar!SUPER!

Se dadeau cartoane cu oua oua sa zicem in Piata Amzei (am si uitat catea oua avea un carton, cred ca 24). Coada era imensa, venea multa lume stiind ca zilnic aduc oua acolo. Pe masura ce cantitatea de oua se imputina (se vindea direct din spatele masinii ), lumea incepea sa stige:
" Dati dom'ne cate 20 de fiecare.." Apoi .."Dati dom'ne cate 10 sa ne ajunga si noua.." Era evident ca si daca ar fi dat cate unul tot nu puteau sa ajunga pentru toata lumea care mai era inca lo coada...Dar lumea tot spera ca o ..."rationalizare" decrementala le-ar putea aduce norocul in ziua respectiva... Va mai amintiti ?...

stateam la coada la pui de 3 ori, odata cu un fes roz, odata fara fes, odata cu fratele meu in brate. Jucam "frunza" si "9 pietre" pana se lasa noaptea si nu mai vedeam. Ciocolata rotunda cu scufita si lupu, dupa ce mancam ciocolata de faceam ceasuri din ambalaj. Mama ne facea in fiecare saptamana biscuiti de casa, salam de biscuiti, spritate cu cacao. Caram de la bunici, de la tara, de toate de-ale gurii, saci cu ceapa, cartofi, rosii, bulion, muraturi, gogonele, varza murata. Pui, rate, gaste, carne de porc la oras nu gaseai de niciunele.
Cartile bunicului, povestile la pick-up, lampa cu gaz, iarna la tara bunica ne dadea cate o lingurita de gaz cu zahar sa nu racim.
Tatuca ne facea opinci din sorici gros de porc si mamuca ne dadea ciorapi grosi de lana sa nu ne inghete picioarele in zapada, statea aproape toata ziua la sanius.

cozile de la butelie.nu puteai sa stai toata noaptea la coada asa ca lasai de seara capacul de la butelie cu numele scris cu creta pe el,legat cu incuietoarea de la bicicleta de garduletul de la bloc:))
petardele artizanale(cu miniu de plumb si bronz)facute de cei mari

revista "cutezarorii"

nu`mi aduc aminte....k n`am trait in acea epoca:))

Pai imi aduc aminte cand stateam la cozi cu frate miu sa luam banane verzi :))) si apoi le puneam la copt in balcon. In fiecare zi incercam cate una sa vedem dk s a copt. Imi aduc aminte de bunicul care nu avea voie sa si vanda marfa in afara judetului si nici nu putea sa cumpere din alt judet. De tata care lipsea noptile de acasa pt ca astepta la coada la benzina; de doamna care vindea inghetata si pe care o invidiam pt ca, credeam eu, mananca inghetata toata ziua, de sticlele de pepsi ...ce gust avea.

o comanda la butelie dura o luna si jumatate, filmele de la tv ce erau ciopatite ca sa intre in programul de 2 ore cu tot cu telejurnale si emisiuni omagiale, celebrii " frati Petreus" care erau 2 pui intr-o punga avand impreuna cca 1 kg,

din abecedar:
tatal meu zideste case
el e sus pe schele
si cu fruntea lui ajunge
pina sus la stele

O vizita de-a lui Ceausescu in Cluj, cand un vecin m-a intrebat daca l-am vazut pe Taticu' la care eu i-am raspuns: "Nu, tata e inca la serviciu pana la ora 3:)

Pai toata copilaria mea e acolo. Si am multe amintiri. Toate de alaturi. Si mai...
Intr-un an bunica-mea a vrut sa ma serbeze la restaurant. nu mai stiu cum se chema . Era vis-a -vis de Capsa. Si ne-am dus pe la 14.00, dar nu mai aveau mancare. Ne-au facut cu chiu cu vai un cascaval pane.
Cofetaria Bucuresti - punct de reper pentru mine cand vine vorba de rasfaturi.
Tabara de la Bucium cu , careu si gimnastica de inviorare. Concursurile de la Sanitarii priceputi si Mica patrula de circulatie.
Bruiajul de la Europa Libera si multe voci...

Pai...sucul de zmeura,pajitura pereambalata,pepsi de la restaurant,Tipi Tip,totul simplu si frumos...poate pentru ca era copil si nu itelegeam multe.
Dar acum cind am aproape 36 de nai si ma gnadesc ce am face noi acum fra capitalism...am muri

A da. Tata asculta "Radio Europa Libera" si-mi spunea sa nu zic la nimeni ca "e caz de puscarie". Cred ca asta e prima data cand spun asta la cineva :P

plasele de cartofi 8 lei kilul, putand insa fi folosite la tara pentru a face navod de prins peste. sticlele de lapte cu botul larg, dimineata de iulie, cand stateam la coada la lapte: ora cinci, dar lumina, soare. inghesuiala tot la cinci dimineata, dar toamna/iarna, fiind intuneric. evident coada in spatele alimentarii. legenda urbana? tiganul care fura copii si-i pune la cersit, nu inainte de a le fi rupt mainile/picioarele (sau au ei, zice-se, niste doctori care fac lucrul asta pentru ei)... sectantii care ucid copii. la scurt timp dupa revolutie, cand aveam 12 ani, aveau faima de-a se fi reprofilat, organizand orgii...Mijlocul anilor 80, vaga amintire a unei povesti (zvon?!) potrivit careia la o ferma zootehnica ( cresteau porci) animalele nu au primit de mancare cateva zile...cineva, un ingrijitor, ar fi intrat intre porci (sa-i linisteasca ?!), dar s-a impiedicat, a cazut si a fost devorat...

inghetata polar;
bataile in teava de gaz cu vecini de jos( cod secret);))
cozile la paine si revolutia ca aveam numa 5 ani pe atunci

Stateam intr-un bloc cu alimentara la parter si intr-o dimineata un om destul de tanar cu o plasa mare de rafie plina de paine m-a rugat, copil fiind, mi-a dat si bani defapt si m-a rugat sa intru in alimentar si sa ii mai cumpar 3 paini sau nu stiu cate se dadeau de persoana. Nu stiam ce sa fac ca era un strain dar s-a uitat asa la mine si mi-a zis, am multi copii acasa si nevasta e bolnava, nu a putut sa vina cu mine sa stea la coada.
Imi aduc aminte parca era ieri...

veneam de la mare, intr-o vara si ne-am oprit sa mancam, intr-o padurice, undeva pe Dealul Negru, langa un izvor. mama a scos mancarea, a pus-o pe o masa. aveam o rola mica de cascaval pe care tocmai o cumparasem de la Neptun intr-o zi cand primisera marfa. era o raritate si-mi era tare pofta, mai ales ca nu mai mancasem demult si-mi placea... parintii s-au dus sa-l spele pe maini pe fratele meu mai mic si sa ia niste apa de la izvor. credeau ca voi ramane eu langa masa sa pazesc mancarea pentru ca in jur se invarteau cativa caini care, fara sa fie agresivi, erau, cu siguranta flamanzi. oricum masa parea destul de inalta... am fugit si eu spre izvor, pentru ca eram nerabdatoare sa gust cascavalul. cum m-am indepartat de masa unul din caini s-a apropiat, s-a ridicat in doua picioare... si din tot ce se gasea pe masa, a ales... casvacalul, impachetat inca in ambalajul de la alimentara. l-a tras spre el si a fugit. mama l-a vazut, dar nu mai avea ce face... am inghitit in sec si pe urma am facut haz de necaz impreuna... am visat la cascaval vreo cateva zile dupa aceea... eu mi-l dorisem cel mai mult... ne-am consolat vag cu faptul ca s-a saturat si catelul acela odata... nu cred ca a mai avut parte vreodata de asemenea delicatese. asa vedeam pe atunci o rola de cascaval, ca pe-o delicatesa rara...

Partile rele personale care imi vin in minte:
-studiile militare anulate bunicului dinspre mama si trecerea fortata in rezerva, dupa 13 ani de serviciu militar profesionist la graniceri, inclusiv front in al doilea razboi mondial, din cauza ca a refuzat sa devina membru de partid;
-tatal meu nu a avut voie sa-si sustina doctoratul in inginerie chimica pt. ca nu avea origine "sanatoasa", fiind sas;
Partile rele generale: tot ce au povestit oamenii aici pe blog si inca alte 1000 de aspecte, COMUNISM=OTRAVA;
Partile bune: nefiind ocupat cu TV, iesit in oras, aveai mult timp sa citesi, sa studiezi; mai mult sport facut de tineri; sa zicem ca avand internetul accesul la informatie este mult mai mare acum, insa setea de cunoastere este mai mica, visul majoritatii fiind sa ajunga "jiji becali" si "smecheru' ala cu A8", nu inginer, doctor sau profesor.

COMUNISM = OTRAVA !

foamme, saracie, tristete, murdarie, frig. dar erau si foarte multe lucruri bune: respectul fata de dascali, infinit mai multa siguranta pe strada sau in parc, reguli respectate cu sfintenie de frica (disciplina in caile ferate, aeroporturi, etc), absenta junk food din pravalii, faptul ca nici tinerii, nici copiii nu aveau acces la pornografie, alcool, droguri. faptul ca banul nu insemna totul (nici nu prea aveai ce face cu banii) ne facea mai detasati de partea materiala, nu ca acum cand suntem sclavii bancilor. mai era sportul obligatoriu pentru toti copii sanatosi, dascali responsabili si la scoala si in tabere si in excursii, o groaza de activitati organizate inafara scolii (Casa Pionierilor), mai era absenta din viata noastra a pedofililor, poponarilor, ucigasilor, pe care acum ni-i baga PRO TV-ul cu forta in case. erau, deci, si bune si rele, ca in absolut orice oranduire sociala. Oricum, daca ne uitam in jur, si capitalismul a cam dat chix, dar vor inventa ei, baietii destepti, altceva...

Hmm! De aceeasi , defapt, de aceleasi 3 conserve de mazare din alimentara din cartierul meu. Imi amintesc, stateam intr-un bolc de militari si aveam pe unu cu adevarat "nebun" care fara nici o frica ne spunea noua copiilor bancuri despre genialul si inegalabilul carmaci. Doamne ce vremuri. Mai oameni, in opinia mea si perioada aia a avut ceva bun.. nu stiu ce sa zic poate sunt eu nebun, dar cine spune ca acea perioada a fost doar un rau de la un cap la altul chiar e un carnat.

Furam tevi de plastic de la o cladire in constructie de la noi din cartier si apoi ne impuscam cu cornete. Constructia cladirii a durat cam 8 ani, fiind terminata dupa revolutie.

vine ploaia, bine-mi pare,
in gradina am o floare,
ploaia o va face mare,
vine ploaia, bine-mi pare

Imi amintesc cum, intr-o zi, mama s-a dus la alimentara pentru ca bagasera parizer si dupa ce a stat la o coada de 3 ore, s-a intors acasa cu patru felii de parizer. De ce? Pentru ca noi eram patru frati si se dadea cate o felie de copil.
Si-mi mai amintesc ziua de dinainte de revolutie cand elicopterele survolau Bucurestiul, iar eu impreuna cu toti copii de pe strada mea alergam (in joaca) si strigam (nestiind ce avea sa se intample): "-Avion cu motor, ia-ma si pe mine-n zbor! -Nu te iau, nu te iau, ca esti mic si te cheama polonic."

Eram in scoala primara si am fost ales comandant de grupa, aveam snur rosu si o gruoa de 8 elevi de care trebuia sa am grija sa afca planul de 100 lei/an scolar la vandut sticle si borcane. Trebuia sa prestam diferite munci de colectare flori de soc, castane, papadie, era stabilita norma pe fiecare elev. Se canta imnul in fiecare dimineata, ATUNCI NU ERA NIMENI CARE SA NU STIE IMNUL CAP-COADA, jocul de fotbal pe asfalt in fata blocului, mai jucam bambilici, geamy, "flori, fete, filme, baieti", colectionam ambalaje de guma de mestecat straina si abtibilduri cu fotbalist Panini cumparati de la bisnitari; faceam cu mana la tiruri si la toate masinile cu "numar strain" pt. ca ne aruncau cateodata guma si bomboane. Luam cu asalt gara ori de cate ori oprea un tren international deoarece puteai cumpara dulciuri de la turisti si bisnitarii care calatoreau cu trenul.

Ciresarii

imi amintesc si cum se trezea maica-mea noaptea sa gateasca (atunci erau gaze) sau cum gatea la un resou.. :(

Imi aduc aminte ca si cei care au apucat acele vremuri despre guma chinezeasca , fericirea de a bea un pepsi care nu voiai sa se termine, mingiile de 35, cu 3 dungi late pe suprafata de contact, ramasul dupa ore la scoala sa facem curat, strigatul vecinelor la mamaie:Coana Anicuto, baga ness la alimentara!!Si fuga la coada, parca aveai emotii ca nu mai prinzi si apoi fericirea cand te intorceai acasa cu produsul greu gasit..
Imi mai aduc aminte de schimbul de capace de sticle de bere (turtite-era o arta sa le poti bate asa pe rotund)de guma de mestecat BIB-BIB, CINCIN, de sacosa cu calareti din plastic, de bicicleta verde Pegas -nu cu sa dubla,primita in clasa III-a cand am luat premiu 3, de canistra de benzina de tabla, de bateria de la masina cu firele care luminau becul de 12V, de casetofonul SHARP GF 9191 la care mai ascultam Europa libera cu Tata, care zicea :"Da-l mai incet, ca se aude..." Imi mai aduc aminte de 331 cand mergeam pe scara, de Piata Unirii, de intamplarea cu colegul si proful de sport care a vrut sa-l certe ca a lasat usa deschisa la clasa si venea el:
"Prof:Unde lucreaza ma taicatu?
Coleg:La departamentul securitatii statului
Prof:Bine mai stai jos.."
Eu am terminat Caragiale dar nu am fost copil de smecheri.Am avut colegi copii de nomenclaturisti dar erau de treaba.Am scapat si de practica la canal pe barba lor.
Eram mai sportivi atunci,dar era greu pentru toti.Ma bucur ca baietii mei au mai multe posibilitati acum, si ca am prins aceste vremuri, aveam 18 ani la revolutie, am fost in strada si vreau sa fie bine macar pentru copii nostri.Sa nu mai fie niciodata ca atunci

tarziu,dupa Revolutie, mi-a povestit maica-mea ca, venind odata acasa, ne-a gasit pe mine si pe frati-miu, unul langa altul pe canapea, imbracati gros (era iarna si era caldura oprita) si pe intuneric (se lua curentul frecvent si noi fiind mici, nu stiam sa aprindem felinarul pe gaz) cantand "Trei culori cunosc pe lume".. :) nu-mi amintesc cat de patrunsi eram noi cantand imnul, sau daca intelegeam noi ca in casa nu ar fi trebuit sa fie frig si ar fi trebuit sa avem curent electric, dar imi inchipui ce-o fi simtit saraca maica-mea cand ne-a gasit asa... :(

cresterea viermilor de matase si alte activitati adiacente

1. vizita la mausoleul de la marasesti. ne facea pionieri si se zvonea ca vine tovarasul. toate aveam pantaloni de lana pe sub uniforma, ca era frig, parca februarie. ne-a pus sa ne dezbracam de fata cu baietii si sa ne scoatem puloverasele de sub camasi si sa ne punem ciorapi albi. iar cu cizmele alea oribile aratam sinistru. ne inghetasera toate cele. m-au pus sa stau la coada pt ca blonda carliontata si cu ochi albastri nu era ok sa fii in primul rand. pana la urma n-a venit decat un activist sa vada daca totul se desfaoara cum trebuie. n-a mai venit nici picior de tovaras. a doua zi, copiii ai caror parinti comentasera sau nu acceptasera sa-i lase sa degere in mausoleu au primit patru la purtare.

uniforma de scolar cu matricula
bautura Cico
lekanosch detza (desene animate bulgaresti)
inspectia scolara la gradinita si tovarasele educatoare care puneau mancare deoparte pentru inspectori...
mancand portocale inainte de 22 decembrie.. si mai incolo in piata universitatii pe un tanc, ma tinea un soldat de mana de tanc ca sa faca tata o fotografie.. aveam un trandafir galben in mana...

revista Cutezatorii - revista pionierilor fruntasi

sloganul CEC din anii 80 de pe spatele caietelor maculator :" Azi la CEC un leu de pui, maine el va face pui"

pachetele de carne de porc de 36 lei, uleiul varsat, turnat cu polonicul de o vanzatoare grasa de la alimentara, care te cauta prin niste dosare de carton manjite cu ulei, ca sa iti primesti ratia. parca si acum ii aud glasul de sefa:" BLOCUL...SCARA...NUMELE..."

cu ce sa incep...cu toate ca aveam 12 ani in 89 imi amintesc perfect totul: pufuletii in punngi albe de hartie de la paine, care aveau ca bonus gogoloase de malai de iti rupeai dintii - astia erau varianta sarata - plus varianta dulce - pufuletii in pungi transparente, gogosile inelus tot de la paine care musteau in niste tavi uleioase, bataia de la coada pentru susan vietmanez, caruia ii mancam si ambalajul crezand ca e comestibil,miile de creveti din alimentare, cozile de craciun la ness amigo si la cacao- unde eram calcati in picioare de pensionarii disperati,prajitura cartof din cofetarii , acel tiramisu al vremurilor glorioase, snurul de la uniforma de pionier - rosu ptcomandant de grupa,galben pt detasament, bleu pt loctiitor unitate si mult ravnitul albastru pt unitate ...ehhhh cat mi l-am dorit pe cel din urma

Pai mi-aduc aminte iarna 1985-1986, cind se restrictionase circulatia mijloacelor de transport in comun iar autovehicolele proprietate personala (masinile mici, asa le numeau unii oameni) nu mai aveau voie sa circule din ratiuni de stat: economisirea carburantilor, degajarea strazilor si alte blablauri ale epocii, iar noi, pietonii, mergeam ca vai de noi, prin nameti, prin fleoscaraie, uzi la picioare, veseli, cu inima tresaltind de bucurie ca suntem partasi la faurirea societatii socialiste multilateral dezvoltate. Aiurea, din cauza ca autobuzele circulau la intervale mari de timp, mergeam mai mult pe jos, de la statia de metrou Pieptanari (acum Eroii Revolutiei, vai de ei si de parintii lor, saracii) pina la capatul bulevardului Brancoveanu, la intersectia cu Turnu-Magurele, unde era si turnul acela mare, care scotea un zgomot infernal cind ieseau aburii. Cam astea sunt amintirile mele, cum ma chinuiam pe la cozi, daca se "baga" ceva sa cumpar si eu, chit ca erau adidasi de porc ori salam cu bucati mari de sorici in el, ori carnati cu gust ranced, cum asteptam apa calda in ficare seara intre orele 7 si 8 ca sa ma spal si eu ca omu' civilizat, cum imi faceam provizii de luminari ca sa pot vedea in intervalele cind se oprea curentul, cum alergam dupa un pachet de vata, ca de, sunt femeie, si am nevoie, iar in lipsa acesteia apelam la bandaje din carpe, ca in evul mediu, cum refuzam sa mai fac amor cu iubitul meu de teama sarcinii, cum ma chinuiam sa am relatii (interactiuni, numite acum) cu oameni carfe la rindul lor aveau relatii la carne, aprozar, alimetara, confectii si tricotaje si rude si "prieteni" la tara, cum trebuia sa ma scol noaptea, cind aveau gazele presiune ca sa fac maincare, cum, la liceu fiind, in 1980, nu am participat la olimpiada de romana pe tara, desi ma calificasem la toate etapele prima, pentru ca trebuia sa participe cel din urma mea, care invata la Caragiale, si care avea un tata, si care avea o mama, si mai avea si un unchi, si apoi acea si o matusa......
Doamnelor si domnilor, foste tovarase si fosti tovarasi, pe cuvintul meu de actual cetatean al Roamniei democrate si de fost cetatean al Romaniei Socialiste, condusa in mod democratic, va spun ca prefer sa traiesc in jungla asta de capitalism de tip neaos decit in acele vremuri. Am cartile pe care mi le doream atunci, am muzica pe care voiam sa o ascult atunci si abia puteam, am vazut citeva locuri din lume frumoase, gindesc, ma exprim, am internet, am grija zilei de maine, am angoasele apropiatei pensionari, incerc sa nu ma las data de-o parte de aroganta unori tineri care se cred eterni in tineretea lor si pe mine, la 50 de ani ma considera hoasca batrina, am rate la banci ( doua rate si doua carduri de credit), am bani atit cit sa-mi pot plati cheltuielile (rate, utilitati, nevoi fizice) plus citeva mici placeri (o carte, un CD, un film la cinematograf, un spectacol la teatru, o mica excursie la munte - marea la noi e cahhhh-, o plimbare in parc, am un copil pe care l-am tinut la scoala (de la clasa 1 pina un ultimul an de facultate)fara sa lucreze, iar acum eset deja salariat de trei luni, am insomnii, am micile mele bucurii, am VIATA mea, caci TRAIESC IN PREZENT.

masinile de polonezi,tirurile turcesti,
in clasa a VII-a am fodt obligati sa lipim la pietricele de culori diferite pe mozaicul cu tovarasii(10mX5m)pana mi-a venit rau.

prima data in viata am mancat banane in decembrie '89 cu putin inainte de 22 Decembrie

Painea pe cartela; jocurile pe santiere; de-a
v-ati ascunselea prin curtea blocului cand se lua
curentul; lampa cu petrol; colectarea obligatorie
de maculatura, de castane, de sticle, de fier;
curtea blocului plina de copii dupa-amiaza; fotbalul
intre blocuri; concertele la chitara si trompeta date
de baietii de la "casa pionierilor" cand se lua curentul;
masinutele de fier; petardele aruncate de cei mari;
iernile cu zapada, in care simteai "mirosul de frig";
Mos Gerila la gradinita si Mos Craciun acasa.

Eram un copil, însă nu eram destul de mic încât să nu rețin rafturile goale din magazine, painea pe cartelă, nopțile friguroase din anotimpul rece, bananele verzi pe care le punea tatăl meu pe calorifer, jucăriile rare la care puteai visa doar dacă aveai pile la Galeriile Meseș (:)). Deși o duceam destul de greu, părinții au avut grijă să nu resimt prea tare cizma comunismului presată pe gâtul românului. Le mulțumesc pentru lucrul ăsta...

Am uitat sa zic.. intr-o iarna (penultima iarna comunista) plecam la scoala. Aveam un palton gros si foarte teapan in care, cel putin afara, nu-mi era frig. Curentul era intrerupt si am coborat pe scari. Oricum mama nu ne prea lasa sa luam liftul. La un moment dat m-am impiedicat de ceva moale si m-am rostogolit pana jos. In afara de fruntea care se infipsese aproape in muchia treptei nu aveam nimic. Stateam lungita pe burta, cu capul in jos si picioarele in sus pe trepte. Cel mai greu mi-a fost sa ma ridic pentru ca paltonul cel teapan nu-mi dadea prea multa libertate de miscare. M-am tarat in fata pana am "coborat" de pe trepte, m-am ridicat si am plecat la scoala. Toti colegii mi-au admirat umflatura din frunte si mi-au comunicat grav ca trebuie sa ma duc repede la cabinetul medical sa ma opereze. Ce-i drept doamna asistenta mi-a zis ca ar fi trebuit sa pun un cutit rece pe umflatura. Dar nu m-a operat..
Mai tarziu am aflat ca ma impiedicasem de carpa femeii de serviciu care o lasase la uscat pe balustrada.

Tenisii chinezesti la care,dupa citeva saptamini de jucat fotbal pe maidan,li se gaurea talpa,aruncatu cu petarde(confectionate de baietii mai mari)in cladirile scolilor generale si ale liceelor(internate,sali de sport),chefuri la care se punea cite un disc de Compact,Iris,serbarile pionieresti la care luam parte in vacante(asta in scoala generala),colectarea de maculatura,castane din cimitirul central(tot in scoala generala),practica agricola facuta din fericire la cules de mere in primele saptamini de la inceperea anului scolar,desele si lungile intreruperi de curent,"de-a v-ati ascunselea" uneori in zone mai periculoase cand se mai construia cite o scoala de sport pe la o scoala generala sau liceu,"pac-pac","cutezatorii",cravata de pionier,soim al patriei si mai tirziu primirea in u.t.c.,la sanius cu gasca din clasa,desenele animate romanesti,diafilmele cu povesti

In'89 eram intr-a cincea si am luat 4 la Romana pentru ca am incurcat versurile la nus' ce poezie despre mama noastra si chimista mondiala (Jules Verne citit in podul cu fan,ehehe - Lecturi particulare, Gabor, este inadmisibil!)...Era si directorul in fundul clasei si lua notite.Bineinteles ca nesuferita din banca intai a ridicat 2 degete (vezi blog mai jos - pampoane la coronita) si s-a ridicat si a recitat tot tot tot, nici n-a mai tras aer pana n-a terminat si probabil ca profesoara i-ar fi zis sa mai sufle, ca premianta se inrosise la fata urat de tot, dar daca tovarasul director lua notite...dadea prost sa intrerupi asa sfintenie;deci colega, la final, odata cu ultima silaba a ultimului vers, s-a prabusit in banca, fara aer, dar victorioasa si patrioata.10!Buuun, pana la amiaza as fi avut timp sa: 1. ud carnetul de elev ; 2. sa rup fila cu rusinea;3. sa falsific semnatura mamei pentru maine; 4. 1-3 simultan;5 sa ma ascund in pod in fan cu Jules Verne pana or sa creada toti ca am plecat in...jurul lumii.
Realizat:5,numai pana mi s-a facut foame si n-am mai putut sa rezist, ca bucataria era chiar dedesubt si mama facea omleta cu carnati si ceapasi ma tot striga din gradina sa vin sa mananc odata ca e tarziu.

Noi suntem de la tara, si tata lucra la Combinat la Borzesti si a venit in ziua de salariu cu niste cuburi de unt, cat ar fi 3x1/8 dintr-un pachet intr-un ambalaj botit, cate unul de fiecare.Se muiasera si a tebuit sa le "stergem" de pe hartia lor cu paine si eu (aveam 9 ani)am sters cam tare si s-a rupt hartia si din viteza aia am dat peste felia cu unt a lui tata , care a cazut cu fata in jos pe linoleu si pana a suduit el si s-a aplecat sa o ridice ("da' ce ma-ta pe gheata, dormi?")a luat-o Rex, care era pe faza printre picioarele noaste si a fugit in gradina cu prada si pisica a terminat ce mai era pe linoleu si eu am primit o scatoalca peste ceafa si vreo doua saptamani a lucit untul absorbit in porii linoleului si Pisi a tot pazit-o pana s-a sters de tot.

Caloriferul lui bunicul, legat ilegal la stalpul din strada, ascuns dupa dulap.

Imi amintesc cum ma trimiteau ai mei cu plasa dupa beri si suc. In stanga o plasa cu beri Trei stejari si in dreaptea o plasa cu suc Rombel.
Tata se intorcea de la lucru cu plasa, pe care o purta sub palton.
Mama de abia se intorcea de la bunica de la tara, atat de grea era plasa.
Bine, si dupa revolutie, tot cu plasa ...

Bonjour camarade professeur!

craciunul cu portocale, colindele si banii stransi pt o pereche de cizme,cartile din ciclul "povestiri istorice",taberele la mare,culegerile de exercitii matematice, tovarasa invatatoare,inelul de la cravata de pionier,almanahul cinema, ciocolata cu coniac,plasele impletite de bunica, coada la oua,bibelourile cu pestisori

din ciclul aveam 7 ani la revolutie, dar imi amintesc ce mancam cand se terminau gemurile

1 gemul de prune(prunul din gradina)
2 gemul de macese(tufe de macese de pe dealuri si din cimitir)
3 gemul de corcoduse (corcodusii de pe duga velii)
4 gem de pere (par avea numai popa in sat si dadea un borcan celor cuviosi)

ei bine mancam paine cu zahar din Cuba, o udam cu apa de robinet sa nu cada zaharul aiurea.
Nu recomand franzela...

Poluarea din toate orasele industriale :( De cate ori coboram de pe munte parca intram intr-o camera de gazare :&

imi amintesc si cum aveam doar doua ore de program Tv si cind erau campionate mondiale sau europene de fotbal nu se transmitea nimic daca nu era echipa Romaniei calificata. La campionatul din Mexic, 1986 parca, din cauza diferentei de fus orar meciurile erau la 9 si la 11 seara, ora Romaniei. televiziunea maghiara transmitea meciurile, dar cum Clujul e intr-o vale inconjurata de dealuri nu se prindea semnalul de la unguri jos in oras. Asa ca seara pe la 8 valuri valuri de oameni o luau incetisor, cu bocanci si lanterne, in sus pe dealuri prin padure, cautind ca bezmeticii un luminis unde vreun cetatean isi parcase masina (pe iarba in poiana, in bezna) si isi conectase televizorul Sport la bateria de masina. Asa vedeam meciurile, in grupuri de necunoscuti, in intuneric, cu comentariul in ungureste, depinzind de bunavointa celor care se deplasau cu Dacia si Sportul prin padure. Tin minte meciul Franta-Brazilia, parca in semifinale, unde ne-a apucat ploaia inainte de loviturile de la 11 m si a trebuit sa plecam. (ioana u)

aveam 7 ani la revolutie, dar imi amintesc fluieratul in sala de cinema:

1 cand se rupea filmul

2 cand se pupa baiatul cu fata

Sticlele de lapte in care intrau monedele de 5 lei

Bancurile cu preaiubitul in fata blocului. Intunericul de pe casa scarilor. Lumanarile puse in debara la indemana pentru cand se ia curentul. Blocul din fata avand curent pentru ca e pe circuit cu spitalu. Fluturatul de cravate rosii la filmarile pentru “Omagiu tarii, coducatorului iubit”. “Album duminical”. “Lumea minunata a desenului animat”. Zacusca din pauza de masa in timpul practicii la cartofi. Parii furati din gradinile oamenilor pentru a face foc de tabara. Fotbalistii in plicuri si Maradona valorand cat 50 altii. Bataile cu elefantei si seringi cu apa. Orele de atelier cu traforaje. Verificatul temelor de casa de catre comandantii de grupa si raportul dat profesoarei. Fotbalul in fata blocului si geamurile sparte cu mingea. Masinutele de fier trimise de unchiu din Germania. Cowboii din plastic, indieni arcasi pe cai. Magazine pline cu mancare la televiziunea bulgara. “Nu te supara frate”. “Animale din continente”. Mini biliardul cu ciuperca. 101 dalamatieni vazut la telecinemateca din primul rand. Cozi la lapte, ulei, faina, zahar. Cartela de paine pierduta si bataia primita pentru amenintarea securitatii alimentare a familiei. Brifcor la 3 lei 50. Lamaita la 1 leu 80. Cozile la oua.

desenele cu robotei care stateau la coada la paine, cu tema "noi in anul 2000"

Europa Libera

Gumele cu surprize Tipitip aduse de un amic al tatei care lucra ca inginer in Irak si Egipt, guma tigareta care sa topea in gura ca o pasta cu gust de hartie, inghetata ambalata ca un pachet de unt, uniforma cu mansete si guleras apretat, bentita cu pampoane mari - fata cu cele mai mari pampoane din clasa era invidiata de toate colegele. boboceii din hartie pe care invatatoarea ni i-a prins in piept in prima zi de scoala din clasa I, diafilmele, numerele matricole, caciulile din blana de iepure, cojoacele purtate chiar si de copii, sorcovele din hartie colorata pastrate pe sifonier pana cand venea vremea sorcovitului, sania de pe balcon, dragaica si alte balciuri locale. cada umpluta cu apa calda adusa oala cu oala din bucatarie, umezeala din camere, igrasia de pe peretele din dormitor, somnul cu trei pulovere si nasul inghetat, revista femeia la care era abonata bunica si din care decupam articolele de moda, revistele soimii patriei si arici pogonici, viermii de matase, practica la rosii, cules de musetel, mersul la teatru cu clasa, vizitele la fabrica, vanzatoarele neprietenoase, joaca prin santiere si prin blocurile in constructie, mirosul sandvisului din pachetelul de la gradinita si sticluta cu laptic pe care unii dintre noi o aduceau la pachetel in locul sticlei de apa, ouale moi din pachetul de la gradinita care se scurgeau si te murdareau pana la cot, "vreau si eu salam", filmele cu bataie, cinematografele cu sobolani unde te inveleai cu geaca sa nu ingheti, zahar candel, elevii de serviciu la trecerea de pietoni, mihaela si azorel, balanel si mieunel, povestea de seara si tanti liudmila de la televiziunea moldoveneasca.

bomboanele olimpic, oranjada, cico

tuburile si cornetele cu care jucam "pac-pac"

Imi aduc aminte ca tata aducea banane verzi pe care le lasam pe dulap zile intregi sa se mai coaca, intre timp jinduind la ele...

Programul de lucru de 6 zile

Comandantul de "detaşamant", comandantul de unitate, comandantul de grupa!

imi amintesc cum ma duceam cu bunicul la film. bunicul era proiectionist

Am cravata mea sunt pionier ...

Portocalele de Craciun

Buna ziua tovarasa invatoare

Admin

Stimata familieCu deosebita placere si satisfactie va instiintam ca sotul dv.:…….. se numara printre cei mai buni muncitori, fruntasi in productie, cu care colectivul nostru pe buna dreptate se mindreste. El depune eforturi si daruire pentru ca sarcinile de partid si de stat, sa fie realizate in mod exemplar, pentru inflorirea patriei noastre socialiste.Multumim si familiei care contribuie prin starea de spirit sanatoasa si armonia existenta, la crearea unui climat sanatos de munca .Comitetul de Partid Comitetul oamenilor munciiComitetul sindicatului Comitetul U.T.C 

Admin

Ce-a fost înainte: oul sau gaina? Mai înainte au fost de toate.